Aferim!- ecouri din trecut


aferim poster

  Atunci cand vizionezi un film dintr-o istorie mai indepartata, oricat de fictiva sau de realista ar fi abordarea, ecourile din acel trecut rasuna clar in timpul vizionarii si dupa. Aferim! e acel film de epoca care m-a facut sa ma gandesc la trecutul poporului roman, mai exact m-a facut sa reflectez asupra indentitatii mele in acel trecut. Misiunea zapciului e o calatorie initiatica pentru fiul sau asa cum filmul aduce spectatorului o cunoastere mai indeaproape a lingvisticii limbi romane arhaice, a societatii din acele timpuri si a faimoaselor povestiri scrise de scriitorii nostri. Intrebarile sufletului tanar pentru a descoperi din lumea noua pe care o exploreaza pentru prima data, se indentifica cu unele intrebari personale, calatoria fiind initiatica si pentru noi, pentru spectatori. Fireste m-am intrebat: cine ar fi fost stramosul meu in acel trecut? Poate un zapciu, poate un taran pierdut prin bordeile acelor campii, poate un mestesugar, poate un papusar la marile targuri…cine stie?

 La o discutie alaturi de sotia mea dupa vizionare filmului, i-am impartasit una din preocuparile mele fata de acel trecut indepartat. Discutia s-a prelungit la o poveste pe care ea a auzit-o de la bunica sa de prin tinuturile clujene, a carei bunica era o tiganca ce avea grija de-ale casei unei grofoaice. Intr-o zi grofoaia grabita se duce la latrina. Dupa ce a terminat treaba, a observat ca din greseala s-a murdarit pe deget. Iesind afara ea ordona unui rob tigan care taia lemne sa-i scurteze degetul, decisa sa nu-l mai foloseasca niciodata. –Taie-l jos! Robul o izbi peste deget, dar cu partea boanta a toporului. Grofoaia urla de durere si isi vara degetul in gura.

aferim rromi

Aceasta poveste m-a surprins prin asemanarea cu ceea ce expune regizorul Radu Jude; robii din acele timpuri sigur aveau barfele si glumele lor in jurul familiei nobile dupa cum ne expune cineastul, caracteristica sociala ilustrata de aceasta poveste transmisa pe cale orala de la stra-strabunica sotiei mele, care fusese roaba. Situatiile expuse cu ocazia acestui film sunt diverse, iar implicatiile in prezentul de astazi sunt multiple, injuraturile ca la usa cortului sunt completate rapid cu zicale vechi de prin popor, dupa care acompaniate cu momente de liniste de prin pustiul superb al naturii autohtone.

Tiganul prins cu zapca care isi impartaseste aventurile din afara Valahiei, la Paris, la Viena, ar putea  fi o referinta metaforica asupra revolutiei la 1848, robul poate fii considerat un mesager al acelor locuri. Moralitatea acelor timpuri schioapata ca si zapciul, tinerelul fiu prin atitudinea fata de rob pare a reprezenta o urma de speranta in gandirea inchisa din feudalismul taziu romanesc. Doua referinte care gasesc doi indivizi din doua directii diferite: robul aflat sub povara vremurilor ca sclav si tanarul fiu al zapciului care ii compatimea soarta, doua stari care se intersecteaza, vechiul mers al lucrurilor se intalneste cu o directie noua a societati asupritoare care cunoaste apogeul refularii la 1848.

Filmul ne aduce de la feudalismul tarziu la modernitate printr-o atitudine specifica unei astfel de epocii tranzitorii, tot asa starea sufleteasca a personajelor face o tranzitie temporala de la romanul uitat de vremuri la romanul contemporan cu obiceiuri mostenite din aceea bucata de trecut.

Iar la intrebarea zapciului: Care or fi aceia care o să ne pomenească peste 200 de ani?, pot raspunde ca i-am pomenit, dar mai mult pe robul legat de pe cal, deoarece impartim o bucata de istorie.

aferim radu jude

Advertisements

5 thoughts on “Aferim!- ecouri din trecut

    1. Multumesc de incurajare, invoc divinitatea pentru un asemenea concurs mai putin obisnuit… un concurs mai exclusivist ca si varsta pana-n 25 de ani plus o recenzie in limba franceza 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s