Flypaper

“Shoot anything that moves… unless it’s me.”

Nu demult, anul trecut am zarit un trailer al unei aparente comedii cu sanse mari de-a fi ceva comic. In timp ce cautam in “vasta” memorie a HDD-ului meu dupa un film recent colectat, am dat peste Flypaper, ce intre timp citisem o recenzie “pro” pe blogul Angelei.

Toate bune si frumoase dar parca in ultima vreme nu ma mai multumeste nici-o comedie, daramite 2 explozii, 2 tantalai si cativa ostatici prea inteligenti intr-un jaf armat “de proportii”. Genul de film despre care trebuie sa scriu dupa vizionare ca nu cumva sa pierd sirul evenimentelor, pentru cele 80 si ce va de minute merita sa-l treci la “scurt-comedii” de vazut la gramada.

In ce priveste comicul cred ca e pierdut undeva prin scenariu, filmul punctand pozitiv la capitolul suspans si o oarecare imprevizibilitate. Personajele fiind ori prea tampite, ori prea serioase si puse pe treaba, ori prea inteligente; un amalgam de exagerari ce nu ajuta deloc la construirea unui umor. Pot spune ca am ramas placut surprins doar pentru relativele rasturnari de situatie care nu-ti dadeau senzatia ca ai avazut un film mediocru ci ca s-a zbatut sa supravietuiasca sfarsind ca un film anonim.

Sincer eram curios cum se descurca  Patrick Dempsey in afara de Grey’s Anatomy (printre putinele seriale vizionate).

Cei 2 inteligenti ( Patrick Dempsey si Ashley Judd)